Jurnalistă freelancer. A învățat bazele meseriei la Dilema veche, iar în 2016 a co-fondat Scena9. Între timp, a publicat pe Casa Jurnalistului o serie de investigații despre chirurgul Gheorghe Burnei. Seria a fost finalistă la European Science Writer of The Year Award. A scris despre astrofizicieni care cercetează găuri negre, un disident care a dat foc comunismului, o profesoară pedepsită pentru că le-a recomandat elevilor să vadă un film despre Verlaine și Rimbaud. Recent, a coordonat Catedra de Abuz, un proiect de jurnalism despre abuzul și hărțuirea din școlile și universitățile de la noi.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Clădirile, bunurile și banii confiscați de la infractori ar putea fi date înapoi comunității, pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie. România a adoptat în urmă cu aproape zece ani legislația europeană care ar putea permite acest lucru. În realitate, însă, suntem departe de o refolosire eficientă a acestor resurse.
Ce se întâmplă cu bunurile confiscate de la traficanți și infractori și cum pot fi ele de ajutor comunității? O anchetă care explorează reutilizarea acestor bunuri în Spania, Italia și România, cu focus pe impact, provocări și posibile soluții.
Autor-cult. Chirurg. Explorator neobosit al lumii și-al oamenilor ei.
N-aș fi putut pleca de la Scena9 dacă nu știam că suntem bine. Că am ajuns într-un punct în care construcția structurii de rezistență s-a încheiat.
„Ar trebui să fie un milion de oameni care protestează pe străzile Moscovei”, susține Jeff McMahan, unul dintre cei mai importanți eticieni ai războiului.
Planul statului român pentru lupta împotriva pandemiei a lăsat milioane de oameni pe dinafară. Printre ei, și femeile însărcinate.
Am întrebat 11 mame cum se descurcă de când s-au închis școlile și grădinițele. E un început de discuție despre cum ne creștem copiii în vremuri de criză.
Oriunde ai citi tu textul ăsta, cel mai probabil acum 10 000 de ani era o pădure.
„Un Casanova al lecturii”, i-a spus Steiner. Cel mai învăluitor, înțelept, poetic, cald scriitor al lecturii, i-aș zice eu.
Festivalul de jazz de la Gărâna văzut prin ochii a doi dintre cei mai buni fotografi tineri de la noi, cu muzică de pus pe rană și dealuri nesfârșite.
Serile de conversații cu Nick Cave sunt extensia din offline a apropierii starului de fanii lui. O ședință colectivă de terapie în care psihologul e și pacient, iar muzica umple spațiile goale.
Am vrut să înțelegem cum arată peisajul cinematografic dincolo de gale și premii. Pentru asta, am analizat bugetele și încasările filmelor românești apărute la noi în ultimii 19 ani.
Am ales 50 de fotografii, mai luminoase și mai întunecate, mai suedeze sau mai românești, mai vraiște sau mai cochete, toate primind între aripile lor vieți infinite de cititori.
De Ziua Internațională a Cărții, am întrebat câțiva oameni unul și-una cum arată biblioteca lor, ce-au pus în ea, care-i cartea cu care se mândresc cel mai mult.
Clădirile nu sunt, de fapt, doar niște clădiri. Ne plimbăm viețile prin ele, așezăm acolo straturi peste straturi de piele, inimă și creier.
La final de ianuarie, am fugit de la cursul de rusă ca să moderez o discuție despre putere cu un american. John Freeman e scriitor, jurnalist, critic literar, editorul antologiilor Freeman’s.
Am explorat planeta distopiilor Black Mirror împreună cu creatorii serialului și actorii din „Bandersnatch”, primul film interactiv pentru adulți produs de Netflix.
Ce s-a întâmplat în prima săptămână după ce „Nobelul” care a păcălit Academia Română s-a dovedit fals. Și ce are de spus francezul din spatele ficțiunii.
Un francez pasionat de vampiri a inventat o universitate și o medalie de aur cu care a înșelat instituții, publicații și intelectuali importanți.
Am adunat câțiva dintre oamenii NexTului pentru o ultimă tură de filme&amintiri. I-am rugat pe spectatori și pe organizatori să spună care e scurtmetrajul lor preferat din toți anii de festival.
Am fost la o expoziție care te trece printr-un secol de design românesc de obiect: de la Piticot la Albalux, de la Dacia la Guban.
O oră de vorbă cu Son Lux, una dintre trupele alea care-ți deșurubează capul și te lasă pe tine să decizi cum ți-l pui înapoi. Despre arta ca muncă, speranță în timpuri grele, îmbătrânire și muzică.
Regizorul răspunde întrebărilor dlui Movilă, funcționar la primărie și avocat mucalit al diavolului, personaj în cel mai nou film al lui Jude, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
